Me vulésse ‘nzurà - Monteroduni

Monteroduni
Linea
MONTERODUNI TRA ANTICHITÀ SAPORI E CULTURA
Monteroduni
Vai ai contenuti
Me  vulésse  ‘nzurà

Me vulésse ‘nzurà.
Tatiglie, quande recevètte gl'ordene de passà a quigl'ate munne,
me chiamàtte e me recètte: "Lasse a te Camperetùnne.
Ru lasse a te ca me scta rénte a ru core;
Ru lasse a te ca è 'na meniéra d'ore.

Pe ' ' na vita sana m'ha rate ra campà,
te raccumànde… nen r'abbandunà “.
Può me vasciatte e me benerecètte,
cacciàtte ‘nu suspire… ‘na làcrema e… ce ne jètte.

Pòvere tatiglie… la vita che brutta frecatùra !...
'na vera béffa!... Traremiénte adderettùra!...
Tu, certe, tatlglie care, te ne jéscte desperàte
ca lassàve Camperetùnne tant ‘amate .

I' tenéva quinec’anne quande me lassascte,
e Camperetùnne nen r'abbandunàve : me le raccumandàscte.
So fatecàte fin'a notte, sénza cuntà l'ore, me so iavuzàte all'alba la matina,
come facive tu, come vo’ la vita cuntadina.

Se menisce mo, tatiglie mie, ra quigl'ate munne
verisce com'è cagnate Carnperetùnne!...
meniéra d'ore me ru lassascte allora,
mo è meniéra d'ore acchiussia 'ncora.
A poche a poche ce suo' allareiate re cunfine
che tanta terr‘attuòrne vennùte da re vucine
Mo tuòrne tuòrne è tutte recentàte:
mure sotte e 'ncoppa file spenate.

A 'n angule ce scta la sctalla che la cuncemaia, può ru magazzine
e,' mmiése,’nu puzze r 'acqua fresca sernpe chine.
‘N cime a ru colle, addò ce sctéva ru pagliàre, ‘nu velline
ben ‘arredàte
che ‘nnanze tanta sciùre e 'nu melecanàte.

Ne poche acchiù cabbàlle,'mbacc’a sole e 'mbacc’a viénte,
l a vigna e 'nu fruttéte… e cescte a ciént'a ciénte
r’uva roce gghianca e nera che t’accòncia ru palàte,
e pera …, e pèrzeche…, e ceràscia sucòse e profumàte.

Verisce rént' a gl'uòrte la verduma che ce scta!...
tenera,vuleiòsa,re prima qualetà!..
Checùcce, mulegnàme, fasciuriéglie a ràscia;
fenuòcchie, cappùcce , iacce,’nzalàta a fàscia.

Le vacche alla magnatòra ne suo' vinte:rosce, gghianche , pezzate,
e rénte a ru caglienàte vicche pàpere e cagline sctann ’ammasciunàte.
Re cuniglie?.. Ne saranne ciénte… forse duieciénte…
Chi re conta cchiù?...
Chiglie nen canùscene re ' mbruòglie che facéme nu…

R’attrézze che me lassascte rént ' a ru pagliàre
('na recina ‘n tutte ,mica ‘nu megliàre):
dduje zappe a cure re vove, 'n arate re legname
che ru juve e le cuvélle , tutte fatte a mane,
tre forche, ‘nu sctruncatùre,dduje vanghe e ‘nu bbrejente
sctévene tutte abbandunàte ca nen servévene cchiù a niente.

Se receva de re vusà a ‘n operaie, quiglie me facéva: "Marameo".
E i’ ,perciò,zénza perde tiémpe, re so purtàte a ru musèo.
Pe' fatecà la terra vvuòglie ha ra scta meccanezzàte
se no te schiàtte ‘n cuòrpe e piérde sule le jurnàte .


E i ' re màchene ne so accattàte 'n quantetà
pe' zappà, pe ' mogne e pe' jarà;
pe' mète, pe' recoglie e p'abballà lu sciéne;
pe’ carejà, p'arramà la vigna e pe ' taglià le léne.

Che r’attrézze re 'na vota te reteràve la séra scderrenàte
e a sessant'anne sive bell'e frccàte.
Re jénere e le nore teverévene vavùse, chiecàte c tutte canùte
e sùbbete recévene : "Quand'è che ce vo' schiattà sctu viecchie
‘nzalanùte?...

Mo gl 'uòmene,a vuttant’anne,suo' dritte com' a ‘nu fuse
e le fàbbreche re basctùne hanne tutte chiuse.
Guidene le màchene, fanne pure cacche lavore,
partécepene alle maratòne e… fanne ancora l'amore.

Se tu menisce e verisce sctu ben de Die,
secure me recisce: "Si pròpia .f'urtunàte , nepòte mie!...
Tatiglie care, te sbaglie, nen sonche furtunàte, no, nen è lu vère:
tenche tutte quéscte, ma… me manca la muglière.

E isse: " Si ricche, si bbiéglie , tié ' salute e tié' vertù ,
Se nen tié' muglière, quéscte le vuo ' tu!...".
Tati, a tanta fémmene so fatta la propòscta… Ciénte ne so prejate.
Purtròppe, fin'a mo, nesciùna m'ha ‘ccettàte.

‘Na vota ce recéva : "Se te spuse ' ‘nu cuntadine, pane zénza fine "
Vuuòglie ce rice :"E' meglie addejune che spusà ' nu cuntadine ",
Me ricene ca so' ruzze e me desprèzzene; me chiàmene "cafòne ",
preferiscene ‘nu monnachiàzza,pure s'è 'nu cetròne.

Se vaglie rént'a ‘n ufficie ca me serve ‘nu documènte
me sente rice sùbbete : "Vatténne,n' è quiscte ru mumènte!...
Sctonche ' ndaffaràte… Affàccete dumàne!...
Ma,può,suo’ sule chiàcchiere: ce vuonne settemàne.

Pe' quésse cuntadine vvuòglie poche ce ne sctanne
e re cchiù ggiùne tienn' attuòrn'a cenquant’anne.
E' accusci pe ' mo, ma… suò ancora sciùre e rose.
Nen ce remàne cchiù nesciùne, se nen càgnene le cose.

Però, che schife!… A che munne sém’arrevàte ! …
Ce desprèzza ru lavore ra sempe acchiù onoràte! …
E' légge re natura che gl'ome c'ha ra spusà.
Pecché s'è cuntadine ce te’ ra renunzià ?...


'N amiche ch' ha sctureiate me recètte: "Usa un poco di cervello.
Se vuoi trovare moglie devi andare a Portobello ".
E i ' nen me le so fatte rice dduie vote e… a Portobbello ce so'jute.
Diéce fémmene so truvàte , ma… tutte prosctetùte.

Quelle a Camperetùnne nen ce vulévene meni pe' m' aiutà a zappà ,
ma pe' me fa quatte muine e pe'ce ru fa sctrumentà.
E mene male ca me ne so addunàte !...
Se no me retruvava curnùte e pure mazzejàte.

Accusci,so' arrevate a quarant'anne, età avanzàta,
e sule ' na speranza m'é resctàta :
re truvà mugliére, fusse pure ‘u mandònga,
com'hanne fatte ciért' amice….., a Vallelonga.

Se tu nen te murive, mannaggia la mesèria,
se i' nen la pegliàva la cosa accusci seria,
mo nen me succeréva che nen me pozze ' nzurà.
Tati,re me lassà Camperetùnne chi te le féce fa?...

Domenico Ciocca

© 2010 - 2021  Monteroduni tra Antichità Sapori e Cultura
Attività e dintorni
Artisti
Poesie e Tradizioni di un Paese

MONTERODUNI

Torna ai contenuti